Interviu acordat de Dna Barcanu-Tudor Elena, Director, Cercetător Științific gr. II, SCDL Buzău
1. Context și rolul cercetării
Cum vedeți rolul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău în sprijinirea agriculturii din România?
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău are un rol esențial în susținerea unui sector legumicol competitiv, sustenabil și adaptat condițiilor pedoclimatice și socio-economice din România. Cu o tradiție de peste 60 de ani, stațiunea este un reper național în cercetarea aplicată legumicolă, contribuind la securitatea alimentară și suveranitatea semințelor, prin dezvoltarea de soiuri autohtone adaptate și rezistente la condițiile climatice în schimbare. Într-un context agricol marcat de provocări multiple — de la schimbările climatice, degradarea solului și presiunea bolilor, până la nevoia de reducere a dependenței de inputuri chimice — SCDL Buzău oferă soluții științifice concrete, transferabile către fermieri, cooperative, unități de producție și autorități locale. În prezent, stațiunea este cel mai mare producător de semințe de legume din sistemul public din România, iar prin activitatea sa contribuie direct la promovarea legumiculturii, sprijinind ecosistemele locale. De asemenea, prin implicarea în învățământul dual agricol și colaborările cu universități și licee de profil, SCDL Buzău joacă un rol activ în educarea noii generații de specialiști agricoli.
Care sunt principalele direcții de cercetare pe care le dezvoltați în prezent și ce rezultate notabile ați obținut în ultimii ani?
Activitatea de cercetare a SCDL Buzău este orientată spre ameliorarea soiurilor de legume adaptate la condițiile pedoclimatice din România, creșterea rezistenței la boli și stres abiotic, valorificarea resurselor genetice autohtone și testarea de soluții ecologice pentru protecția plantelor. Ne concentrăm pe obținerea de soiuri cu calități nutriționale superioare și toleranță crescută la schimbările climatice, iar în paralel pregătim înființarea unui laborator de culturi de țesuturi pentru accelerarea proceselor de selecție. În ultimii cinci ani, am obținut 33 de certificate de omologare și brevete pentru soiuri noi de legume, ceea ce confirmă capacitatea noastră științifică, în ciuda subfinanțării. Aceste rezultate contribuie direct la dezvoltarea unei agriculturi naționale mai autonome, sustenabile și competitive.
2. Exemple de bune practici
Ne puteți oferi câteva exemple de inovații sau soiuri dezvoltate la SCDL Buzău care au avut succes în practică, la fermieri sau în comunități?
Un exemplu relevant este colaborarea cu Bioferma Niculești, o exploatație agricolă de tip familial, certificată ecologic, care valorifică în mod direct soiuri legumicole autohtone obținute de SCDL Buzău. Ferma utilizează cu succes soiuri românești, adaptate specificului pedoclimatic local, iar semințele provenite de la stațiune sunt cultivate fără tratamente chimice, în concordanță cu principiile agriculturii ecologice. Această colaborare demonstrează transferul real al rezultatelor cercetării în producție, contribuind la menținerea biodiversității agricole, reducerea dependenței de inputuri externe și consolidarea lanțurilor scurte alimentare. În plus, prin promovarea soiurilor românești, Bioferma Niculești oferă consumatorilor produse locale, autentice, cu valoare nutrițională ridicată și trasabilitate clară — ceea ce confirmă aplicabilitatea și relevanța muncii de cercetare desfășurate în cadrul stațiunii.
Ce proiecte de colaborare cu administrațiile locale sau cu fermierii considerați că pot fi replicabile și în alte județe?
Un exemplu de colaborare replicabilă este parteneriatul dintre SCDL Buzău și producători specializați în culturi de plante aromatice, cum este Ionna Organic din județul Galați, care a achiziționat răsaduri de Lofantus, Isop și Mursalski chai. Aceste plante au fost integrate cu succes în sisteme de cultură ecologică, demonstrând adaptabilitate, productivitate și valoare adăugată ridicată. Totodată, stațiunea colaborează cu Ircon SRL, județul Iași, un producător de suplimente alimentare din plante medicinale, căruia i-am furnizat castravete amar, folosit în dezvoltarea de produse destinate susținerii metabolismului. Un alt exemplu este o fabrică de pâine din Vaslui, care folosește castravete amar deshidratat pentru a produce pâine destinată persoanelor cu diabet. Aceste colaborări demonstrează cum cercetarea aplicată poate sprijini atât ferme mici, cât și industrii alimentare locale, prin furnizarea de material biologic valoros și adaptat, contribuind la diversificarea economică și la dezvoltarea rurală sustenabilă. Astfel de proiecte pot fi replicate cu ușurință în alte județe, mai ales acolo unde autoritățile locale și comunitățile sunt deschise spre inovație și parteneriate cu instituțiile de cercetare.
3. Impact pentru administrații și fermieri
Cum pot primarii și UAT-urile să colaboreze cu SCDL Buzău pentru a aduce valoare comunităților lor?
Primarii și UAT-urile pot colabora cu SCDL Buzău prin proiecte de înființare de grădini comunitare, parteneriate educaționale în școli și licee agricole, achiziția de semințe și răsaduri pentru spații verzi sau producție locală, precum și prin promovarea soiurilor românești în ferme familiale sau cooperative locale.
De asemenea, stațiunea poate oferi consultanță științifică și sprijin tehnic pentru inițiativele de diversificare agricolă și revitalizare a zonelor rurale, contribuind direct la sustenabilitatea economică și alimentară a comunităților.
Ce soluții concrete poate oferi cercetarea pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice și securitatea alimentară?
Cercetarea poate oferi soluții prin dezvoltarea de soiuri legumicole rezistente la secetă, boli și stres termic, adaptate schimbărilor climatice, precum și prin testarea unor tehnologii sustenabile de cultivare, cu inputuri reduse. La SCDL Buzău, semințele pe care le producem nu sunt doar material genetic — sunt dovada vie că legumicultura românească poate rămâne suverană și adaptabilă. Fiecare soi obținut și păstrat aici este o investiție în siguranța alimentară a generațiilor viitoare, într-un context în care clima, piețele și resursele devin tot mai impredictibile.
4. Recomandări și viziune
Care ar fi cele mai importante trei recomandări pe care le-ați transmite fermierilor și administrațiilor locale pentru a integra cercetarea în dezvoltarea rurală?
1. Să folosească semințe și soiuri omologate, dezvoltate prin cercetare locală, adaptate condițiilor pedoclimatice din România.
2. Să colaboreze direct cu stațiunile de cercetare pentru consultanță și testare de soluții noi, adaptate realităților din teren.
3. Să investească în educație agricolă și formare continuă, mai ales în rândul tinerilor, pentru ca inovația să ajungă la firul ierbii.
Cum vedeți viitorul legumiculturii românești în context european și global?
Viitorul legumiculturii românești depinde de capacitatea noastră, a tuturor, de a păstra identitatea genetică locală, de a inova responsabil și de a produce sănătos, sustenabil și competitiv. În context european și global, România poate deveni un pol regional de diversitate horticolă, cu soiuri proprii, adaptate climei, și cu fermieri bine conectați la cercetare și piață.
În ce măsură considerați că forumuri precum cel de la Buzău pot ajuta la conectarea cercetării cu administrațiile și comunitățile locale?
Astfel de forumuri creează exact spațiul de dialog care lipsește adesea între cercetători, decidenți locali și fermieri. Sunt o oportunitate reală de a transforma cunoașterea științifică în soluții aplicate pentru comunitățile rurale.
Care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți primarilor și fermierilor din regiunea Sud prin participarea la acest eveniment?
Cercetarea nu e rezervată laboratoarelor – este un instrument practic, pregătit să lucreze pentru comunități. Vă încurajăm să ne căutați, să întrebați, să testați. Suntem aici să sprijinim satul românesc să crească inteligent, pe baze științifice și sustenabile.